Rapportnan desde 2008 a constata diferente problema den DIMAS: Minister Croes ta splica e motibo di desconfiansa den directora di DIMAS

 

ORANJESTAD – Durante conferencia di Prensa di Gobierno di Aruba e siman aki, Minister Glenbert Croes a elabora riba e tema di DIMAS. Siman pasa diferente informacion a surgi den cual ta iliustra cu tin un kiebro di confiansa y un situacion cual e Minister y e Directora di DIMAS no por traha cu otro.

Minister Croes a informa cu tin diferente problema andando den DIMAS desde 14 aña pasa, cual a wordo constata a traves di rapportnan cu a keda cla na 2008.

Esencia di e onwerkbare situatie entre Directora di DIMAS y Minister Croes

Minister Croes a splica cu sra. Paskel Directora di DIMAS, a acus’e di ta falsifica e decreto unda cu a manda haci un ‘audit scan’. Minister Croes a lanta un ICT subcommissie pa haci un audit scan di e problematicanan den e sistema di ICT di Dimas.

‘Pues pa e coreccionnan cu mi a haci, e kier implica cu mi lo ta falsificando e decreto unda cu mi ta institui e subcommissie di trabou, cu ta constitui door di miembronan di e team di stuurgroep.’

Minister Croes ta sigui splica cu a traves di un carta fecha 15 di oktober 2021, Como Minister encarga, a informa sra. Paskel cu e ta insitui “Directie DIMAS Team”. Den e carta Minister Croes ta presenta su maneho y ta informa sra. Paskel di e constelacion di e team cual ta inclui sra. Paskel como parti di e team. E directora ta firma di a ricibi e carta y ta expresa su preocupacion cu e nomber “Directie Team”. A base di esaki, pa evita confusion pa e directora, Minister Croes a cambia e nomber pa “Stuurgroep DIMAS”. E cambio aki a tuma luga a traves di un decreto. Sinembargo despues di a haci e cambio aki e directora di DIMAS a acusa Minister Croes cu tin dos MB mescos, cu diferente fecha, y cu Minister ta ‘anti data’ y/of falsificando decreto.

Esaki Minister Croes ta considera algo inaceptabel y ta viola e confiansa entre un Minister y su directora gravemente. Pa cual a tuma e decision pa institui e team di maneho cu lo ta encarga cu dirigi DIMAS.

Minister Croes a sigui bisa cu banda di esaki sra. Paskel a cuestiona cu a reactiva Advies Toelating Uitzetting (ATU) cual e Minister anterior, esta Sr. Bikker a reactiva via di un Ministeriele regeling na 2019. Den e Ministeriele Regeling aki ta poni con e reactivacion mester tuma luga.

Kico ta meta di sra. Paskel

‘Full e situacion aki ta uno cu a pone mi puntra mi mes, kico lo ta e meta di Directora di DIMAS sra. Paskel cu e acusacionnan aki. Cu durante casi 6 luna a bisa ‘di boca pafo’ cu ta sostene y traha cu e Minister, pero internamente locual el a haci ta frustra mi trabou, frustra trabou di e team cu a delega (cu a pidie pa forma parti di dje) pa por traha riba mehoracion di DIMAS,’ Minister Croes a expresa.  

Rapportnan haci riba e situacion di DIMAS

Tin casi 1 miyon florin desde 2008 cu a bay na diferente rapportnan cu instancianan a traha riba e problemanan cu tin den e operacion di DIMAS. Minister Croes ta enfatisa cu e tin tur confiansa den e trahadonan di DIMAS y y hunto lo traha pa mehora DIMAS y atende cu e problemanan señala na 2008 y 2015 pa entre otro PricewaterhouseCoopers (PwC). Di 2017 tin dos rapport di Balance Holding,  y tambe di Verdonck, Klooster and Associates.

 

Problemanan señala na DIMAS

E problemanan cu a señala den DIMAS tin 99% di haber cu e responsabilidad of falta di responsabilidad di e directora di DIMAS.

Un poco di locual cu Minister Croes ta referi na dje ta trata 2.3 miyon florin (inclusief meerwerk) cu a wordo gasta na 2016/2017 pa KPMG conduci un trabou pa yega na e software SIRSA, mientras cu tabatin bidnan cu ta costa hopi menos, di companianan local.  

Despues a bin un compania Core NV, unda cu directora di DIMAS a haci e escogencia cu a costa 400 mil florin, pa drecha e problemanan riba e software cual anteriormente a gasta 2.3 miyon florin riba dje. Como cu problemanan a perisisti, a bolbe haci un bid y e biaha aki 800 mil florin a bay na Setar pa cumpra hardware entre otro.

tambe na 2016 tabatin un situacion di irregularidad cu un compania cu DIMAS a scoge  y cual a ricibi 2.6 miyon florin pa digitalisa e archief. E compania no tabatin un garantia di banco, diripiente a logra obtene esaki den un weekend.  

Na 2018 sin aprobacion di e Minister encarga e tempo ey, ICT consultant ta wordo contrata y ricibi 114 mil florin. Na 2019 a pag’e 120 mil, 2020 a pag’e 162 mil y 2021a pag’e 162 mil. Banda di tur esaki tin workorders di 100 mil florin ta wordo paga sin Openbaar Aanbesteding. Remarcabel ta cu desde 2018 e directora ta encarga cu e decisionnan di ICT, e team ta traha pero e directora ta encarga.

Dicon ta enfoca/ stress riba e puntonan aki?

Minister Croes ta splica cu e sistema di ICT  ta e motor di e departamento y e trahadornan di DIMAS ta alma y curpa di e departamento, cu mester percura pa brinda bon servicio na tur e clientenan di DIMAS.

“Como Minister di DIMAS lo mi laga haci forensic audit di tur e señalamentonan cu ta bin dilanti den e rapportnan. Entre otro: Con permisonan ta wordo ‘gefix’ den 24 ora, mientras cu mundo mester warda cantidad di luna.”

Minister Croes conhuntamente cu e team encarga cu maneho di DIMAS a solicita pa haci forensic audit di tur e asuntonan aki y ta lamenta cu despues di mas cu 7 miyon florin gasta, e sistema riba e roadmap no ta ni 50% cla.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Concluyendo, Minister Croes ta indica cu esaki ta untiki di e retonan cu tin na Dimas. Y ta expresa cu e ta desea pa tin mehoracion di DIMAS y ta sigur cu comunidad tambe kier mehoracion di DIMAS. Aruba mester di un DIMAS eficiente, transparente y servicial (klantvriendelijk).

“Mi deseo ta pa hunto cu tur e trahadonan di DIMAS y hunto cu e management team di DIMAS, nos haci e procesonan di DIMAS uno ‘customer friendly’, transparente y eficiente pero sin sacrifica e calidad di locual cu mester tuma luga,” Minister Croes a termina bisando.

 

Share:

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *