A.T.A. ta den dialogo cu diferente socio, enfocando riba e tema di reforma fiscal y otro desaroyonan cu posibel impacto riba e operacion di A.T.A. y turismo

A.T.A. ta den dialogo cu diferente socio, enfocando riba e tema di reforma fiscal y otro desaroyonan cu posibel impacto riba e operacion di A.T.A. y turismo

 

Oficina di Turismo, A.T.A., ta den dialogo pa algun luna caba cu diferente socio den sector publico y sector priva encuanto e tema di reforma fiscal como tambe otro desaroyonan cu por tin impacto riba e operacion di A.T.A. y Aruba su turismo. E temanan aki ta di suma importancia pa A.T.A., pa diferente motibo.

E motibonan y puntonan di atencion a wordo comparti caba cu entre otro e Hunta di Supervicion di A.T.A., Minister di Turismo & Salubridad, Conseho di Ministro, Comicion di Turismo di Parlamento, Hunta di AHATA, CAFT y DIMP. Incluso a comparti pensamentonan riba esaki cu Sra. Van Huffelen y miembronan di su delegacion durante nan bishita na Aruba. Recientemente a reuni cu representantenan di ATIA, CUA, AF&BA, SNBA y Vacation Rental Professionals Aruba.

 

Durante cada secion, A.T.A. a enfoca riba e dependencia di turismo pa nos economia y a splica un poco riba e parti di demanda di turismo, e ‘Tourism credits’ como tambe e ‘Tourism Value Chain’, cu ta ser impacta directamente y indirectamente dor di turismo. E relacion estrecho entre e trabou di A.T.A. cu ‘Tourism credits’ y e impacto riba “GDP” a wordo delinea, unda A.T.A. ta inverti den mercadeo cu meta principal di subi entrada pa medio di turismo pa pais Aruba pa medio di 4 manera:

  1. Incrementa e demanda turistico pa Aruba door di mercadeo mas efectivo
  2. Intensifica e enfoke di mercadeo di Aruba riba e biahero afluente
  3. Provee mas y miho oportunidad pa e bishitantenan gasta riba Aruba
  4. Incrementa e calidad di Aruba su producto turistico y impulsa un mayor valor y mayor rendimento di esaki.

 A ilustra kiko tabata resultadonan di e esfuersonan aki durante ultimo decada. 

 

A enfoca tambe riba e strategia ‘High value- Low impact’ cu a wordo implementa algun aña pasa. Tambe a papia di e importancia pa nos bishitantenan sinti cu locual nan ta paga p’e ta alinea cu locual nan ta ricibi. Esaki sigur ta un aspecto cu ya pa varios aña ta bou di presion, esta e “value for money”. 

 

A papia di diferente factor externo como tambe interno cu ta hunga un rol riba nos turismo y economia y a para keto riba fondo di mercadeo y e costo pa adkiri bishitantenan nobo. 

 

Considerando cu e reforma fiscal lo influencia e fondonan cu A.T.A. lo ricibi pa medio di e ‘toeristenheffing’ a splica con esaki lo influencia A.T.A. su modelo di operación y kiko lo por ta impactonan negativo, y pakiko ta asina importante pa tuma e decisión aki cu e cautela necesario. Ta pa es motibo aki A.T.A. a contrata “University of Central Florida” na unda e.o. Sr. Jorge Ridderstaat, Professor na UCF, ta trahando riba un estudio pa determina kiko ta e minimo di fondo di mercadeo cu A.T.A. mester dispone di dje y kiko ta e máximo, pa asina por carga su responsabilidad, considerando tur factor, metanan y e.o. hecho cu ta den situación di crisis y cu expansión di cantidad di camber lo trece e necesidad di sigura cu tur acomodacion ta –sigui– yen, sin cu mester drenta den un guerra di prijs cu ta afecta na final di dia entrada pa nan, pa otronan, y pa país Aruba. E meta di e reforma fiscal entre otro ta pa juist genera mas entrada. Si turismo no ta bai bon, te hasta esaki lo wordo impacta negativamente. Pero tambe empleo, salarionan etc.

 

Tambe a senjala e importancia di pensa cu hopi prudencia y cautela riba e costo di un vacacion pa Aruba cu ya ta eleva. Hecho ta cu e reforma fiscal, pero tambe inflación, y otro aumento nan den costo di varios cos lo condusi na aumento di costo di un vacacion. Aki A.T.A. ta haciendo e estudio necesario pa midi posibel impacto di esaki pa asina esaki no impacta turismo negativamente. 

Tambe ta accentua e importancia di tuma pasonan pa stimula nos economía debidamente! Mester enfoca riba esaki tambe y riba incentiva inversionnan – corecto –, cu ta cuadra cu visión turístico. 

 

A.T.A. ta spera cu e reuinionnnan aki por alinea e diferente socionan y trece conocemento bou di esnan concerni di kiko ta e puntonan di atención cu mester tene cuenta cu n’e y kiko A.T.A. ta haciendo e.o. qua estudionan relevante, cu lo yuda Aruba den toma di decisión prudente sin cu esaki ta resulta den impacto negativo riba nos turismo y nos recuperación cu tanto nos mester di dje.

Share:

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *