Aruba a participa un biaha mas na e training regional di Tsunami Caribe Wave

E di 12 training regional anual di tsunami, Caribe Wave 23, a tuma luga riba 23 di maart 2023. Grupo di coordinacion intergubernamental di UNESCO/IOC pa cutsunami y otro peligronan costero pa cu Caribe a coordina e training aki. Paisnan miembro y teritorionan por a escohe for di 2 scenario presenta: scenario 1 Teremotoden Golfo di Honduras y Scenario 2 erupcion di volcán di Monte Pelée, Martinica. E training nan di tsunami manera Caribe Wave ta importante pa valida y pa asina avanza di extremo pa mas extremo.

Ta ricibi e informacionnan necesario pa e 48 estadonanmiembro y teritorionan di Caribe EWS, e partinan interesa y e comunidadnan cu ta den riesgo pa planifica y participa na e training.

Preparacionnan pa cu Caribe Wave 2023

Caribe Wave ta un training cu ta wordo organisa tur aña e di 3 diahuebs di luna di maart.

For di e luna di januari a cuminsa informa e respectivo miembronan di crisis team pa cu e fecha di e training regional di tsunami pa asina eskinan pasa dicho informacion pa e miembronan di nan cluster. Tur a haya invitacion pa participa na 2 webinar caminda cu por a haya tur informacion di e scenarionan pero tambe e proceso cu lo activa durante e training.

Na Aruba e crisis team tambe a wordo yama hunto na comienso di maart pa asina ricibi un presentacion di representante di Meteo Aruba y tambe di BRA caminda a repasa e scenario y tambe comparti informacion di con e training lo wordo ehecuta.

72 ora prome cu e fecha a manda un mail pa tur dienstnan gubernamental pa asina nan tambe registra nan participacion na Caribe Wave 2023. Motibo cu a invita tur departamentonan di gobierno ta pa den caso cu si nan no tin un plan di emergencia cu nan por cuminsa plan pa yega na esaki, pero tambe pa esunnan cu tin nan plan nan por practica esaki

Pa kico training ta importante?

Aruba ta train anualmente na Caribe Wave pa asina revisa e plannan cu tin scirbi si esakinan mester di adaptacion of ahustacion. Tur instancia cu a participa tabata tin nan plan pa cu tsunami y a trece esaki den practica durante dicho training. Dor di evalua y haci simulacronan ta yuda crea concietisacion bou di coleganan di dicho organisacion. Si tur trahado di e organisacion conoce e plan di emergencia y ta na altura di ki accion mester wordo tuma, lo yuda na salba mas bida. Cual ta e tarea principal semper den un situacion di crisis/desaster esta salba bida.

Tipo di trainingnan cu a tuma luga:

Organisacion, instancia, dienstnan y schoolnan a sea train nan plan di evaciacicon, un table top pa asina revisa nan plan si un situacion presenta, sistema di alarma con pa comunica cu nan demas personal of orientacion etc. No ta tur tin un plan di emergencia oficial y pa esunnan cu

no tin un plan a wordo recomenda pa haci un training di orientacion. Esaki ta encera cu por a sinta hunto un grupo di personal di e respectivo organisacion pa asina traha un plan di si un situacion asina presenta kico ta e accionnan cu lo tin cu wordo tuma. Pero tambe cu e parti di orientacion por a cana rond den nan facilidad pa wak si tur salida di emergencia ta accesibel, sin ningun estorbo, si tin un sistema di intercom caminda cu por manda un mensahe di emergencia pa tur persona den dicho facilidad. Si nos mira e realidad cu mas cu 70% di nos dienst/organisacion no tin un plan di emergencia. Esaki ta duna nos un idicacion cu den caso cu un situacion di crisis/desaster presenta lo por spera mas victima ya cu no tin un plan vigente ya cu e personal corespondiente no sa ki accion nan tin cu tuma.

Kende tur a participa?

E aña aki a recomenda tur cu lo ta desea pa participa pa registra na e pagina oficina di tsunamizone.org. A riba e pagina aki por a mira e participantenan di Aruba cu a registra oficialmente pero tambe tabata tin algun organisacion cu no a registra oficialmente pero cu si a train riba dia 23 di maart.

E lista di participacion riba e website:

 

School, Educacion  

1. Scol Preparatorio Cayena
2. Imelda Kleuterschool:
3. Sint Aloysius School:
4. Sint Anna School:
5. Colegio Frere Bonifacius:
6. Rosario College:
7. Cacique Macuarima School:
8. Colegio San Hose:
9. Scol Caiquetio :
10. Directie Onderwijs Aruba
11. SKOA

Sector hotelero

1. Aruba Hotel & Tourism Association:
2. Barcelo Aruba:
3. Eagle Aruba Resort & casino:
4. Manchebo Beach resort & Spa:
5. Aruba Marriott:
6. Renaissance Wind Creek Aruba Resort & Casino,
7. The Ritz-Carlton, Aruba, Loss Prevention Department,
8. Boardwalk Boutique Hotel Aruba,
9. Radisson Blu Aruba, Safety and Security

 

 

Instancianan Gubernamental y Semi Gubernamental

1. Aruba Tourism Authority (ATA)
2. Meteo Aruba
3. Departmento di Asunto Social
4. Department of Civil Aviation:
5. Post Aruba NV:
6. Bureau Voorlichting
7. Coordinatiebureau Overheidssubsidie
8. Directie Natuur en Milieu
9. Bureau Traimerdia,
10. Bureau Rampenbestrijding Aruba
11. Bureau di Minister Arends
12. DIMAS
13. Directie Arbeid en Onderzoek
14. Directorate of Shipping
15. Landsrecherche
16. Monumentenbureau
17. Marinierskazerne Savaneta
18. Parlamento di Aruba
19. Ministerraad Aruba
20. KIA
21. CEA Aruba
22. Airport Authority NV:
23. Web Aruba NV:

Sector Priva – Medico – Non Profit

1. Aruba Stevedoring Company (ASTEC) NV:
2. Aruba Ports Authority N.V (APA)
3. Horacio Oduber Hospital:
4. Funvisis Funisa Aruba:
5. Refugio Social:

Puntonan di atencion:

Te ainda ta confronta personanan cu no ta mira e interes pa hasi tipo di simulacronan asina. E personanan aki ta expresa cu ta perdemento di tempo, e no ta pasa nunca na Aruba, mi no tin e tempo awor ya cu mi tin otro compromiso etc.

Dor di train nos por saca afo nos limitacionnan pero tambe mehora nos parti fuertenan pa den caso cu un situacion di crisis presenta.

Recomendacion:

BRA ta recomenda pa no ban warda pa te na Caribe Wave 2024 pa asina nos bolbe cuminsa haci nos preparacionnan necesario. Aruba tin mas o menos 24 risico cu por sosode pa cual cada organisacion mester traha na plan di emergencia. Aruba ta confronta cu e fenomeno di mal tempo cual por crea daño dor di flooding, anualmente nos tin e temporada di horcan cu ta di 1 di juni pa 30 di november pa cual Aruba mester ta prepara.

No ban laga pa bo tin un plan di emergencia pa bo organisacion/departamento so pero tambe bo plan di emergencia pa bo famia na unda bo ta biba sea bo cas of apartamento etc.

Mirando cu nos ta un isla nos mester ta prepara pa cualkier eventualidad ya cu nos no sa con e situacion di nos airport y waf lo keda pa asina nos por ricibi ayudo di exterior.

Cada cas di famia mester cuminsa traha riba nan pakete di emergencia no pa 72 ora manera ta wordo recomenda internacional por di parti di BRA ta recomenda pa esaki ta pa 10 dia. Dicon 10 dia ta pasobra ora pasa por ehempel un tsunami of horcan mester laga haci e inspeccion necesario pa asina wak entre otro e pista di airport si avionnan por baha y tambe e wafnan caminda cu si barconan por drenta sin cu nan ta ricibi daño.

Manera e dicho ta bisa actua awor pa despues no tin cu lamenta.

Si cada persona ta prepara y sa kico pa hasi den e situacion di emergencia/crisis nos lo yuda na scapa hopi bida aki na Aruba.

Manera a wordo anuncia cu pa 2025 tur organisacion/ departamento gubernamental y semi gubernamental mester tin nan plan di emergencia. por comunica via mail cmo@crisis.aw pa asina haya e fechanan di e training di planner cu lo tuma luga den 2023 caminda cu lo haya training con pa yega na bo plan di emergencia.

Share:

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *