Den aña 2023 A.T.A. a inverti mas den mercadeo y a wanta su gastonan operacional mescos

Aruba Tourism Authority ta conta cu dos fuente di entrada. Ta trata aki di e “Tourism Levy” cu ta paga ora keda den hotel y e “Travel Promotion Levy” cu ta paga ora cumpra pasashi. For di “Tourism Levy” a drenta 99.2 miyon florin y for di e “Travel Promotion Levy” a drenta 22.1 miyon florin pa hunto forma un entrada anual di 121.3 miyon florin. Debi na crecemento di e cantidad di bishitante, e entrada di Travel Promotion Levy a subi cu 2.7 miyon florin. Asina mes a resulta den menos entrada na aña 2023 compara cu e aña prome, debi na un cambio den ley cu a drenta na vigor desde dia 1 di januari 2023.

 

E tempo ey a subi e “Tourism Levy” di 9.5% pa 12.5%, pero gobierno a dicidi cu 57% di e entrada ta bay pa A.T.A. y e resto ta bay pa caha di gobierno. Pues, de facto, A.T.A. su entrada a baha di 9.5% na 7.125% efectivamente. Aña pasa a cobra 174 miyon florin na “Tourism Levy”, di cual 99 miyon florin a bay pa A.T.A. por cubri su gastonan di mercadeo y 75 miyon a bay pa Gobierno di Aruba.

 

Entradanan di A.T.A.

Den cifranan por nota cu na aña 2022, A.T.A. a conta cu 123.8 miyon florin na entrada, mientras cu pa aña 2023 a haya 121.3 miyon florin, pues 2.5 miyon menos. E gastonan di mercadeo a suma 76.1 miyon florin, gastonan di operacion tabata 12.7 miyon, cu tabata mescos cu e aña prome. Despues di kita tur gasto, A.T.A. a resta 32.5 miyon florin, cu ta bay bek na Gobierno di Aruba.

 

Inversion den mercadeo

Bou di gastonan di A.T.A., ta figura mercadeo/promocion y e gastonan di “destination services”. Na mercadeo a inverti 59.7 miyon florin y na “destination services” a inverti 14.7 miyon florin, pa alcansa un suma total di 74.4 miyon florin. E gastonan di mercadeo di A.T.A. ta encera “Marketing y Promotions” den e mercadonan internacional, pero tambe pa cu inversionnan haci por hempel den actividadnan organisa pa Aruba Convention Bureau, y Airlift. . Bou di “destination services” ta inverti den Cruise y eventonan y adicional, ta inverti parti di e entrada den producto Aruba pa sigui mehora e destino Aruba. Como ultimo, ta aloca un parti di e entrada den e fondo di emergencia, cu ta rekeri segun e ley di A.T.A. Aña pasa a aloca 1.7 miyon florin den e fondo di emergencia.

 

A inverti 7 florin pa cada turista

Pa cu inversion den mercadeo internacional, A.T.A. tur aña ta determina cuanto mester inverti pa logra haña un bishitante di Merca, Europa of Latino America. Den otro palabra, kico ta e “acquisition cost” pa logra haña un turista bini Aruba. Pa aña 2023 A.T.A. a inverti 7 florin pa cada bishitante pa anochi, mientras cu e “average daily tourist spending” ta Afl. 532 pa turista pa dia, cual ta un subida di 26% compara cu 2019. E strategia di A.T.A. ta pa enfoca riba e turista cu ta gasta mas na Aruba.

 

Inversion local

Pa loke ta inversionnan local den e producto turistico (cual ta cai bou di “destination services”), proyectonan cu A.T.A. a sea lidera of contribui na aña 2023 na dje a inclui mountain bike trail, buoys den lama, proyecto di Baby Beach, Stimami Sterilisami, re-inicio di e Bon Bini Festival, e Aruba Art Fair, introduccion di e “Tourism Security Patrol Aruba” y asina por sigui menciona mas.

 

Gastonan operacional

Ora cu na aña 2022 a inverti 12.8 miyon florin den gastonan di operacion, aña pasa a bah’e na 12.7 miyon, pues casi igual. Esaki ta debi na un maneno estricto riba control di gasto. Mester tene cuenta cu A.T.A. tin oficina na Merca, na Colombia y na Hulanda. Un total di 30% di su trahadonan ta traha den exterior, na e tres oficinanan den cada continente.

 

Aña record

Aunke cu e entrada pa A.T.A. a baha compara cu e aña prome, por bisa cu pa pais Aruba tabata un bon aña. Cu e cambio di ley pa e “Tourism Levy”, Gobierno di Aruba a cobra 75 miyon directamente y despues 32.5 miyon for di loke a resta di A.T.A., pa un total di 107.5 miyon florin. Esey ta haci A.T.A. un di e contribuyente principal pa e caha di Gobierno di Aruba.

Tocante Aruba Tourism Authority (A.T.A.)
Desde 1 di januari 2011, Aruba Tourism Authority ta opera como un entidad ‘Sui Generis’ (SG), un organisacion independiente den e esfera publico. Aruba Tourism Authority ta fungi como ‘Destination Marketing and Management Organization (DMMO) y ta responsabel pa uni interes turistico entre socionan local y internacional.

Si compara aña 2023 cu 2011 ora a lansa A.T.A. SG, por nota cu Tourism Receipts a subi cu 94%, e cantidad di turista cu ta yega Aruba a aumenta cu 43%, RevPAR a aumenta cu 82% mientras cu turismo crucero a crece cu 36%. Den cantidad absoluto, na aña 2011, Aruba tabata conta cu 822 mil turista pa aña, mientras cu na 2023 a alcansa 1.2 miyon turista pa aña, via aeropuerto. E cifranan aki ta subraya e forza di e destino y demanda pa cu esaki desde cu a funda A.T.A. SG. E contribucion total di biahe y turismo na GDP di Aruba lo alcansa 74% pa aña 2023.

A.T.A. ta pone hopi enfasis riba e e modelo di “High Value-Low Impact” cu ta para pa un balans entre aumenta e balor economico di e bishitante, posiciona Aruba como un pais desea y sostenibel y posiciona Aruba como lider den desaroyo como un destinacion. Cu meta pa sigui mantene esfuersonan den linea segun e balans menciona y logra aumenta entrada pa medio di calidad di turismo en bes di e volumen cu nos destinacion ta ricibi. Capacidad di carga ta sigui ricibi atencion di parti di A.T.A.

 

 

Share:

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *