Mientras Merca ta sigui domina Turismo for di Latino America a crece mas aña pasa

Aruba a atrae un total de 1.243.554 bishitante na aña 2023, locual ta traduci den un recuperacion di 111% ora compar’e cu aña 2019. Aña pasa e mercado di Merca y Latino America crece mas. Merca por ehempel a crece cu 13% den cantidad di bishitante, mientras cu Latino America a subi cu 22%, den comparacion cu aña 2019. Europa, di otro banda, no a logra alcansa un crecemento, sino ainda ta den recuperacion. Compara cu aña 2019, a recupera cu 77%. Ta observa e mesun tendencia aki den otro islanan di Caribe tambe.

 

Aña 2023 tabata e prome aña cu tur region unda Aruba Tourism Authority (A.T.A.) tin presencia di mercadeo, a stop tur tipo di restriccion y regulacion despues di pandemia. Como parti di e strategia pa aña 2023, a enfoca riba crea oportunidadnan pa diversificacion. Cada region a haci esaki di un forma diferente.

 

Den aña 2023, Norte America, nos mercado principal, a sigui desaroya “The Aruba Effect” pa tuma oportunidadnan strategico pa enfoca riba diferenciacion.  Despues di su lansamento na aña 2022, e campaña aki a continua pa asina por a resalta e efecto duradero cu Aruba ta laga riba nos bishitantenan despues cu nan bay cas bek. A enfoca riba e atributonan di nos isla cu ta keda cu e bishitantenan. Cada detaye den produccion di e campaña aki a wordo scogi meticulosamente pa eleva “The Aruba Effect” ainda mas. Pa loke ta trata e audiencia, a keda enfoca riba e seis segmentonan di audiencia di balor halto.

 

Algun activacion innovativo cu a tuma luga den aña 2023 tabata “Tattoovenirs”, “World’s Easiest Job”, “Aruba I Do” y “Paradise on Tap”. Tur e activacionnan aki ta alinea cu “The Aruba Effect” y e resultadonan di e activacionnan aki a permiti nos ta presente den espacionan nobo.

 

Den aña 2023, Europa a experencia su prome aña “normal” sin ningun restriccion di biahe, permitiendo pa compara e resultadonan cu aña 2019, e aña di referencia prome cu pandemia. Aunke e region aki no tabatin un recuperacion completo ainda den 2023, tabatin diferente momento cu a duna Aruba e oportunidad pa traha riba diversificacion di mercado.

 

British Airways tabatin su vuelo inaugural na aña 2023, permitiendo nos isla yega mas cerca di e mercado di Inglatera, nos di dos mercado mas grandi na Europa.  Mercadeo y promocion a continua tambe di forma creativo treciendo Aruba mas cerca di e mercado na Hulanda, Italia y Alemania.

 

“The Aruba Effect” a continua na Europa tambe como e campaña principal, enfocando tambe riba e efecto cu Aruba ta laga riba e bishitantenan, creando e oportunidad pa resalta loke ta haci Aruba special.

 

Latino America tambe a diversifica den aña 2023, entre otro a traves di e buelonan directo cu LATAM Airlines for di Lima, conectando nos cu e area di “Cono Sur”. E region aki a experencia e efecto di “revenge travel” despues di e pandemia, penas aña pasa unda gran interes den biahe a wordo crea, specialmente pa Caribe, dunando tambe oportunidad na aerolineanan pa capitalisa riba e demanda aki y agrega rutanan nobo of frecuencianan adicional for di e region pa Aruba.

 

E campaña “Cumplelo en Aruba” a enfoca riba recorda bishitantenan pa no tarda den cumpli cu nan deseonan y bin Aruba pa haci e deseonan aki realidad. A haci diferente activacion den e region manera entre otro, “Felicidad Extendida” y “Amor a primera visita”.

 

Aruba a cera aña 2023 cu un crecemento den cantidad di turista. E mercadonan ta comparti, di cual 81.1% a bin di Merca, 10.5% di Latino America, 5.8% for di Europa y 2.6% di resto di mundo. Mester menciona cu Aruba Tourism Authority (A.T.A.) tin representacion den tur tres mercado, pa por haci mercadeo y promocion pa atrae turista pa nos isla.

Tocante Aruba Tourism Authority (A.T.A.)
Desde 1 di januari 2011, Aruba Tourism Authority ta opera como un entidad ‘Sui Generis’ (SG), un organisacion independiente den e esfera publico. Aruba Tourism Authority ta fungi como ‘Destination Marketing and Management Organization (DMMO) y ta responsabel pa uni interes turistico entre socionan local y internacional.

Si compara aña 2023 cu 2011 ora a lansa A.T.A. SG, por nota cu Tourism Receipts a subi cu 94%, e cantidad di turista cu ta yega Aruba a aumenta cu 43%, RevPAR a aumenta cu 82% mientras cu turismo crucero a crece cu 36%. Den cantidad absoluto, na aña 2011, Aruba tabata conta cu 822 mil turista pa aña, mientras cu na 2023 a alcansa 1.2 miyon turista pa aña, via aeropuerto. E cifranan aki ta subraya e forza di e destino y demanda pa cu esaki desde cu a funda A.T.A. SG. E contribucion total di biahe y turismo na GDP di Aruba lo alcansa 74% pa aña 2023.

A.T.A. ta pone hopi enfasis riba e e modelo di “High Value-Low Impact” cu ta para pa un balans entre aumenta e balor economico di e bishitante, posiciona Aruba como un pais desea y sostenibel y posiciona Aruba como lider den desaroyo como un destinacion. Cu meta pa sigui mantene esfuersonan den linea segun e balans menciona y logra aumenta entrada pa medio di calidad di turismo en bes di e volumen cu nos destinacion ta ricibi. Capacidad di carga ta sigui ricibi atencion di parti di A.T.A.

Share:

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *