Dia Mundial di Suela 2025: E fundeshi scondi den nos ciudadnan

Riba e Dia Mundial di Suela (World Soil Day) e aña aki ta dedica na e tema “Suela saludabel pa ciudadnan saludabel”.  E dia aki, celebra tur aña riba 5 di december, a bira un movecion mundial cu ta enfatisa e rol cu suela tin pa seguridad di cuminda, ecosistema y  bienestar humano. Food & Agriculture Organization (FAO) di Nacionnan Uni, via su Aliansa Mundial pa Suela a ricibi e mandato na 2014 pa facilita e Dia Mundial di Suela. Tur aña, e tema di e dia mundial aki ta enfatisa un problema citicio di suela. Directie Natuur en Milieu (DNM) ta scoge pa elabora un poco mas di e tema y kico esaki ta nifica pa Aruba y con por eleva conscientisacion localmente.

DNM ta enfoca riba e importancia critico cu e tera bou di nos pianan tin den nos comunidad urbano pues den nos ciudad. Pa un isla manera Aruba, cu un poblacion creciente, e tema aki ta hopi relevante. Ta importante pa para keto na e pregunta si nos suela ta uno saludabel. Pasobra e tereno urbano ta provee servicionan ecosistemico esencial: ta apoya produccion di cuminda, ta filtra awa, ta warda carbono, ta regula temperatura y ta sostene biodiversidad. Tin un necesidad pa e espacionan urbano y e suela por sigura cu hende y naturalesa ta prospera hunto den ciudadnan cu ta saludabel.

Mas cu 95% di nos cuminda ta bin fo’i suela. Sinembargo, den bista di cambio di clima y actividadnan humano, nos suela ta degrada. Erosion ta den forma acelera, cu ta reduci infiltracion di awa y su disponibilidad. Esaki ta reduci e nivel di vitamina y nutrientenan den cuminda. Practica sostenibel di maneho di suela ta reduci erosion y contaminacion. E ta yuda mehora infiltracion y pa warda awa. E practica ta yuda preserva biodiversidad, ta mehora fertilidad di suela y ta yuda absorba carbono, tur esakinan tin un rol crucial den e lucha contra cambio climatico.

Suelanan saludabel den nos areanan urbano no ta solamente tera; nan ta un infrastructura scondi cu ta ofrece beneficionan cu ta haci nos ciudadnan mas fresco, mas berde cu mata y mas saludabel.

1. Areanan berde y clima fresco (Resiliensia di Clima)

Actualmente mayoria di superficie den ciudadnan ta capta calor y asina ta hisa gastonan di coriente cu ta uza pa airco. Suelanan saludabel cu vegetacion ta yuda:

Crea ciudadnan mas fresco: e temperatura ta uno agradabel pa recrea y cana haci compras.
Absorb’e awa di yobida: suela ta actua como un “escudo scondi” cu ta absorba dies milimeter di awasero, asina ta reduci e riesgo di inundacion y daño na infrastructura den ciudad.
2. Cas pa bida (Biodiversidad y Resiliencia)

Suelanan cu ta bibo y saludabel ta esencial. Un seyo of capa di cement ta promove contaminacion y fragmentacion cu ta afecta productividad y biodiversidad di suela. E suela ta cas pa mas of menos 59% di e especienan den tera, manera micro organismonan. Proteha e suela aki ta mantene:

Ciclo di nutriente y filtracion di awa: ta elementonan critico pa un ambiente urbano saludabel.
Ecosistema di polinisacion: ta importante pa e areanan natural berde y tambe agricultura.
3. Mas saludabel y sigur (Calidad di Bida)

Trafico, industria, sushedad y desperdicio ta contamina suela urbano, menasando salud humano. Identifica e problemanan, efectua un bon maneho y restauracion di suela ta:

Preveni malesanan: reduci riesgo di malesanan manera cancer door di crea un ambiente di bida mas limpi y saludabel.
Siguridad pa agricultura urbano: duna sosten na cunucunan, practica di horticultura y espacionan berde unda por cultiva cuminda na un manera sigur pa propio uzo.
4. Di sushi pa rikesa (Maneho di desperdicio organico)

Aruba su centro di ciudad, manera mayoria ciudadnan na mundo, ta produci hopi sushedad. Mayoria di sushedad ta desperdicio organico. Ora cu esaki wordo procesa manera den compost, e resto organico aki ta:

Debolbe nutriente den suela: En bes di ta un problema, desperdicio organico por comberti den un “rikesa pa e suela” cu ta sostene agricultura y espacionan natural berde y ta transforma ciudadnan den aliadonan cu ta yuda combati cambio climatico.

Kico tur esaki ta nifica pa Aruba;

Pa nos isla chikito, proteccion di suela no ta un luho, sino un necesidad strategico.

Perdida di suela fertil: Crecemento urbano (desaroyo y construccion) ta conduci na perdida di tera fertil. Aruba por implementa miho planificacion di tereno y integra proteccion di e tiki cunucunan cu nos tin pa garantisa siguridad alimenticio.

Inverti den suela: Inverti den suelanan ta beneficioso pa asina spaar placa na mitigacion di inundacion y cuido medico. Suelanan cu ta funciona bon ta proteha nos infrastructura y bienestar di nos habitantenan.

E fundeshi di un Aruba mas fuerte, mas fresco y resiliente ta cuminsa bou tera, den e suela. Laga nos reconoce y inverti den nos suela urbano como e ‘infrastructura invisibel’ cu ta sostene nos. Dia Mundial di Suela 2025 ta un yamada pa accion na un y tur asina yuda proteha nos suela den area urbano of den ciudad.

 

Share:

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *