DNM ta enfatisa cu e regla “Gebiedsverbod” di Crisis Team di Gobierno ta inclui beachnan. Tambe tin otro leynan cu ta regula kico mag of no, na e zonanan aki.

ORANJESTAD – Directie Natuur en Milieu (DNM) kier recorda publico en general cu tin otro leynan vigente adicional na e ministerieële regeling “gebiedsverbod” unda ta prohibi publico den e zona di beachnan entre e orario di 12’or pa 5’or di mainta. E otro leynan adicional ta prohibi coremento cu vehiculonan, laga sushi atras y haci daño na nos flora y fauna como tambe nos beachnan.

E mensahe aki ta bay na esnan cu ta scoge pa celebra Halloween e fin di siman aki y ta pensa cu cierto leynan no ta conta pa nan, cu nan actonan no ta bay contra e ley, ta scohe pa kibra ley ycore ariba santo blanco; destruyendo asina nos recursonan natural y/of stroba e organismonan cu ta biba na y haci uzo di nos costanan.                                                                                             Na esnan cu ta laga sushedad atras, manera cantidad di boter di bebida, materialnan di plastic di un solo, cabito di cigaria y tapaderanan di bebida, esaki tambe ta prohibi pa ley.

DNM kier informa ariba e siguiente leynan:

E Decreto Nacional Playanan y Costanan Publico (Landsbesluitopenbare wateren en stranden AB 1987 no 123) art 25 y art 30. articulo 25 ta specifica cu ta prohibi pa core of pasa riba noscostanan cu vehiculonan di motor, baisnan y of bestianan (rij-of trekdieren manera cabay). articulo 30 ta specifica cu ta prohibipa tira/benta/deshaci/laga atras materialnan cu ta clasifica comosushedad e.o di boternan, verpakkingsmaterial y of otromaterialnan den lama of na costanan/beachnan.

Conforme articulo 16 di Algemene Politie Verordening (APV) ta prohibi pa contamina nos costanan, beach y tambe nos lama. E mesun APV ta reglamenta cu no mag benta of laga ningunsushedad den ningun forma sea liquido of solido riba nos beach, costa y/of lama.

Conforme e Ordenansa pa Proteccion di Naturalesa Nacional y Decreto Nacional Flora y Fauna (Natuurbeschermingsverordening y  Landsbesluit bescherming inheemse flora en fauna) ta prohibi pa mata, kibra, haci daño of molestia entre-otro matanan di mangel, banana di rif, calco, streadi lama, bushi di lama, turtuga di lama, rogans y otronan.

DNM ta uni na e yamada di Taskforce di Crisis Team di Gobierno pa respeta e regla “gebiedsverbod” introduci pa asinaminimalisa e transmision di Covid-19 na Aruba. Lo tin controlnan extra e fin di siman aki. Ban cuida nos mes y respetae recursonan natural, mustra bo amor pa bo mes y e naturalesa.

Share:

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *