AÑA NOBO Y NOS DANDE CELEBRACION DI FIN DI AÑA Y BON DESEO PA AÑA NOBO

Oranjestad – Bispo di Aña Nobo ta e inicio di un bunita tradicion cu ta sigui te 6 di januari cu ta Dia di Tres Rey. Despues di Pasco di Nacemento ta prepara pa Aña Nobo. Aña Nobo tabata hopi simpel compara cu awendia. Nos hendenan tabata mata un carne of un porco pasina tin bastante cuminda pa e dianan di fiesta. Casi ningun hende ta bay drumi bispo di Aña Nobo. Ta celebra Aña Nobo cu musica y hopi cuminda manera sopi bestia chikito y tambe stoba di bestia chikito. Nan ta tuma algun betro y saborea nan cuminda crioyo. Hunto cu esaki no por falta un pida ‘boyo’, traha di maishi rabo, cual tabata un tradicion bieu.

Esakinan ta ser ofreci na e bishitantenan cu un bon deseo na tur esnan cu yega na e cas.

E Arubiano tabata gusta cuminda sala y tabata un tradicion grandi durante cambio di aña cu mester tin carnisa of suls y un sabroso cos di pasa boca pa bishita inespera p.e. E fiesta y ambiente ta sigui te den oranan di mainta. Un di e bebidanan cu ta ofrece durante Pasco y Aña Nobo ta chuculat’i pinda, cu tabata sirbi cayente y no tin chuculati den dje.

Imagina bo cu ta 1883, cien y pico aña pasa, mas o menos 11:30 p.m., mey ora prome cu mey anochi, den e hogar Arubiano na mas of menos e ora ey, e mama lo ta bariendo e cas, maske cu e tabata limpi caba. Tambe tabata sencia e cas pa core cu mal spirito di e aña bieu. Tabata habri tur bentana y porta pa mas of menos dos minuut prome cu mey anochi y cada miembro di famia ta bay para pafo dilanti porta di cas pa yama bonbini y pa ricibi Aña Nobodoor di scucha e sonido di klok di misa, un tiro di scopet of te hasta un dinamiet. Otronan ta bay misa di mey anochi, bin cas y warda bishita di famia.

Awendia bispo di Aña Nobo kiermen un anochi di tira klapchi sin fin, unda cu bo bira, prome cu e pandemia, restaurantnan cu nan specialidadnan y hopi fiesta pa atende. Dianan di fiesta y celebracionnan ta parti di e cultura Arubano. Tiramento di klapchi ta cuminsa un siman prome cu Aña Nobo pa anuncia cu e aña ta bay cabando otro ta cuminsa. Despues cu Lago Oil & Transport Co. Ltd. a bin, esnan di San Nicolaas yvecindario tabata warda riba un ansha e barconan mara na waf pa zona nan pito net 12or y mey anochi. Tur hende ta desea otro un Bon Aña, bay paden y dal un betro y algun coy come. Aki sea nan ta spera riba un Dande of bay bishita famia di mas cerca, specialmente tuma bendicion di e wela y/of welo. E bishitanan aki ta sigui henter dia.

Asina ora di mainta habri e dia ta sigui mescos cu Pasco ya cu e hendenan tabata lanta tempran y prepara pa bay misa. Despues fiesta ta cuminsa y tabata cuminsa bishita otro. E diferencia grandi entre Pasco y Aña Nobo tabata,cu ta compaña e actividad cu bebida y bailamento.

E dushi di e temporada aki ta cu ta na Aruba so nos ta celebra esaki asina y nos tin nos Dande.

Mientras cu e hendenan tabata come y bebe, hende muhe generalmente tabata sinta den sala of hadrey di cas y e bebida tabata coecoei y ponche crema. Mientras cu e hende hombernan ta sinta den cura combersa y conta chasco, leu a leu e teblachi ta pasa rond cu e betro. Nan tabata dal nan betro di rom y Jenever (Yanefro)Emusiconan ta pasa bishita bisiña cu nan instrumentonan musical pa ofrece e ‘Dande’ tradicional. Esaki tabata y ta un bendicion caminda cu solamente un cancion pa e ocasion ey.

Nan ta pasa di cas pa cas p’asina ofrece nan miho deseo pa e Aña Nobo, cantando e ‘Dande’. Naturalmente nan tabata bon ricibi y e hendenan tabata tira placa (cen, placa gay, cepelin, depchi, diesplaca, un patin, etc.) y tambe boyo den e sombre.

E musiconan por a sinta come y bebe algo. E custumber aki nos ta yama piki punta (di punta pa punta)E grupo tabata cuminsa toca despues di tiro di dia 31 di december y ta sigui cu esaki te cu dia 6 di januari, Dia di Tres Rey. Den e paranda ora algun musico ta sinti nan mes cansa, e tempo aya tabata dal un comi di sopi di bestia chikito y ta sosega den veranda di e cas, pa despues sigui cu e paranda di Dande. Esaki ta un dushi temporada, y tradicion unico y bunita den nos cultura Arubano. 

Awendia otro tradicion ta e cendemento di pagara net prome cu e habrimento di aña sea na cas of e negoshinan pa ceramento di añaTur esaki ta pa core cu mal spirito, e fucu y trece bon suerte.

Un di e folklore di mas bieu di Aruba ta nos Dande cu afortunadamente ainda ta existi den cierto barionan. E serenata of paranda aki a casi perde su balor y existencia pa motibo cu generacion nobo no a siña di aprecia esaki. Ki tempo e Dande a cuminsa, ningun hende por bisa cu exactitud, pero e por ta data di 1863 y no sa kende ta autor di e letra y musica. Pero cu tempo el a bira hopi popular dicomienso di siglo 19. Asina cu Aña Nobo habri, varios grupo di musiconan ta sali pa duna e bendicion na casnan di famia, bisiña y amigonan. Sigur tur esnan cu ta desea di ricibi nan Dande. E instrumento uza tabata y ta Fio (violin), triangulo, tambor, wiri, despues tin mas compaña, esta e guitara, cuarta, accordeon, madolin, e tambu. E musica y alegria ta cuminsa na porta cu e cantante pidiendo permiso pa drenta cas y Dios su bendicion pa e famia deseando cada miembro di famia. Cuminsando di e cabes di cas te na e mas chikito di famia deseando cada miembro di famia bendicion, suerte, y bon salud pa e aña nobo. E otro integrante di grupo y cantantenan ta responde den coro e Ay Nobe despues di cada deseo, mientras e cantante ta pasa su sombre pa un gesto. Antes ta cuminda ta wordo poni den e sombre, pero awendia esaki a cambia pa placa. E placa no ta parti di e tradicion mes, sino cu tempo el a bira un custumber. E Dande di Aruba ta berdaderamente e tradicion real pa motibo cu ningun otro isla den Caribe tin e tradicion aki.

Ta ser bisa cu e palabra Dande a bini di e palabra na SpañDandare cu ta nifica bay den un paranda di un luga pa otro. E letra (lirico) ta varia un poco dependiendo cuanto miembro di famia ta presente na e cas, como cu e lirico den actualidad ta duna un bon deseomenciona e persona su nomber y desea un Bon Aña yen di bendicion, salud y prosperidad. E cantante mester demostra e habilidad pa improvisa, mientras placa ta wordo tira den e sombre pa suerte y bon suerte. Despues di e Dande, e grupo ta canta un para di pieza mas y e doño di cas ta ofrece algo di bebe y come. Manera menciona prome y asina e grupo di Dande ta sigui di cas pa cas di famia, amigo y conocinan. Pueblo di Aruba por ta contento y agradecido cu ta danki na Sr. Harry Croes y su fundacion cu a bini cu e Festival di Dande cu e añaki ta su di 48 biaha cu esaki ta ser presenta pa e adultonan y asina tene e tradicion bibo. Cada añAruba ta conoce su Rey y Reina di Dande. Tambe mester menciona un danki na Comision Pro Cultura cu pa 21 aña ta carga e tradicion aki bou di nos mucha y hobennan. Caminda varios di nan a cuminsa for di chikito y sigui competi den e festival diadulto

Departamento di Cultura Aruba ta desea henter e pueblo di Aruba un dushi cera di aña y un prospero Aña Nobo 2022.

Share:

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *